Istoric
- 1872- ia ființă la Măcin școala românească
- 1879- a fost profesor la Măcin, Nifon Bălășescu
- 1905- se inaugurează prima școală de la Măcin, cunoscută astăzi sub denumirea de Școala Veche
- 1945- se înființează Gimnaziul unic
- 15 SEPTEMBRIE 1955 ia ființă Liceul din Măcin sub numele de Școala Medie (o singură clasă de liceu mixtă, după „model străin”, cu 8 săli de clasă în care învățau elevii de curs primar, gimnazial și liceal)
- 1962- se construiește o clădire nouă cu laboratoare și cabinete(actualul sediu al Școlii Gimnaziale „Gheorghe Banea”
- 1962- se cristalizează Cenaclul „Arrubium”, sub conducerea profesorului Ion Cauc
- 1968 - apare primul număr al Revistei „Arrubium” sub coordonarea profesorului Radu Chioveanu
- 1973- se finalizează cu succes clădirea actualului liceu, cu 5 laboratoare (fizică, chimie, biologie, desen tehnic) și cabinete (istorie), o bibliotecă, un cabinet medical școlar, birouri destinate departamentului secretariat-contabilitate și diverse spații de depozitare
- 1977- se hotărăște „politehnizarea” învățământului liceal. Liceul din Macin devine Liceul industrial –construcții de mașini și este arondat la I.C.N.U.T Tulcea
- 1978- ia ființă în cadrul liceului un internat, o cantină și nu în ultimul rând o sală de sport pentru o mai bună desfășurare a orelor de educație fizică și sport. Cele trei obiective erau imperios necesare instituției de învățământ, deoarece încet, încet avea să devină unul din cele mai importante licee din județul Tulcea
- 1979- se întrerupe publicarea seriei vechi a revistei „Arrubium” din motive care nu au depins de conducerea școlii
- 1990- liceul capătă denumirea de „Gheorghe Munteanu Murgoci”( numele omului de știință, fost elev al școlii primare din localitate)
- 1991- liceul devine Centru Bugetar pentru localitățile din zonă
- 1994-1995- se înființează două clase de matematică-fizică,
o clasă de filologie, una de limbi străine, una de istorie-socio -umane, una de chimie-biologie
- 2001- se reia publicarea revistei „Arrubium”, serie nouă, la inițiativa profesorilor: Popa Stănuța, Preda Gilda, Ivanov Vladimir
- 2002- se dă în folosință laboratorul AEL
- 2003- se amenajează cabinetul de limba și literatura română
- 2008- se modernizează un alt laborator de informatică
- 2008-2009- se renovează clădirea liceului
- Aprilie 2015- se înființează Centrul de Documentare și Informare
- 2016- se amenajează cabinetul de limbi străine
- 2019- Liceul Teoretic „Gheorghe Munteanu-Murgoci” devine ȘCOALĂ EUROPEANĂ
- 2020- se dotează un cabinet ca urmare a proiectului „La pas pe malul Dunării”
- 2020- Proiectul ROSE, dotarea cu laptopuri
- 2023- Proiectul „Profesori motivați”, dotarea cu trei table interactive
Aici și-au început cariera: Ion și Constanța Buzea, Zoica Stoica, Rodica (Sîrbu) Chioranu, Viorica și Petre Sandu, Iulia Chiriac (limba română), Ilie Petrache, Magdalena Furtună, Niculina Vlădulescu, Dana (Lupu) Mureșanu (matematică), Emil Marin (filosofie) Panaite Duțu (istorie), Corina Rițco (biologie ), Virgil Rițco, Gafia Roată, Angela Nachi, Iosefina Caras (limbi străine) și mulți alții.
Și-au continuat activitatea didactică (unii rămânând până la pensie): Nicolae Mureșanu, Eugenia Ionescu, Maria Mantu, Elena Vlad, Vasile Popa, Rădița Chioseaua, Lucia și Petre Nistor, Marin Popa, Gheorghe Țăranu, Ion Anghelescu, Ion Cauc, Gheorghe Albu, Petrică Simion, Cristea Olteanu, Ion Ionescu, Neculai Turnea, Ion Petriman, Paula Dinică, Maria Preda, Petre Țarălungă, Ștefan Constantin, Elena Bodovschi, Narcisa Nichifor, Buiculescu Viorica.
De-a lungul timpului, foști elevi ai liceului, au devenit profesori în această instituție: Stănuța Popa, Gilda Preda, Livia-Nicoleta Tihanov, Nicoleta Condurache, Ana-Mihaela Dobrescu, Mariana Borțun (limba și literatura română), Ion Zamfirescu, Constantin Pătrașcu, Paula-Alina Sârbu (matematică), Vladimir Ivanov, Rădoi Dorin (fizică), Jana Elena Constantin, Liliana Vasile, Olguța Bîlea (chimie), Niculina Anton, Husein Nerdiz (biologie), Marieta Turnea, Paula Iordache (istorie), Rodica Vanghele, Liliana Oprișan, Alina Cireașe, Florina Cristea (limbi străine), Constantin Purice (educație fizică).
Corpul profesoral actual: Gilda Preda, Livia-Nicoleta Tihanov, Ana-Mihaela Dobrescu, Mariana Borțun (limba și literatura română, limba latină, literatură universală), Liliana Oprișan, Alina Cireașe, Ionela Albu, Florina Cristea (limbi străine), Paula Iordache, Valentin Carată (istorie), Valeria Ștefan (geografie), Mariana Colioglu- Matei( științe socio-umane), Veronica Florica Cabaua (psihologie), Ionel Colioglu-Matei (religie), Antoneta Rădoi, Paula-Alina Sârbu (matematică), Dorin Rădoi, Mariana Anichei(fizică), Olguța Bîlea, Didina Cotoi(chimie), Nerdiz Husein(biologie), Cătrună Ionel, Vladimir Ivanov (informatică), Emil Florin Cristea (educație fizică), Laurențiu Gheorghe( educație plastică), George Șerban(educație muzicală).
Misiunea și viziunea școlii
Pornind de la această analiză, coroborată cu dezideratele educaționale naționale și europene, se urmărește constant, concentrarea eforturilor pentru ca elevii să dobândească o pregătire generală bună, cunoștințe aprofundate în domeniile legate de viitoarea carieră, competențe necesare inserției sociale și deprinderi de muncă intelectuală, pentru a putea învăța pe tot parcursul vieții. Întreaga activitate va fi organizată de așa manieră încât să se creeze în liceu un mediu educațional profesionist, la standarde educaționale și morale înalte.
În contextul unei societăți dinamice în care adaptabilitatea la schimbare este caracteristica indispensabilă reușitei în plan profesional şi social, Liceul Teoretic ”Gh. Munteanu Murgoci ” oferă elevilor din Macin şi judeţul Tulcea accesul la educaţie, în mod echitabil, în scopul atingerii performanței individuale şi colective prin formarea unor cetățeni activi şi responsabili, educați în spirit de echipă şi toleranţă, care să fie capabili să învețe pe tot parcursul vieţii pentru construirea unei cariere adaptabile la cerinţele pieţii de muncă.
Cadre didactice
Sali de clasa
Laboratoare de informatica
Volume in Biblioteca
Despre Gheorghe Munteanu Murgoci
Profesorul Gh.M.Murgoci, ilustru savant, ctitor al geologiei româneşti, deschizător de drumuri în ştiinţele geologice şi mineralogice, s-a născut în Măcin la 20 iulie în 1872.Tatăl său, Radu Manolache, era un ţăran mocan, veşnic pe drumuri în căutarea unor pasiuni mai bune practicănd păstoritul. Numele de "Munteanu" este dat de învăţătorul său, la care geologul adaugă pe cel de "Murgoci" după numele unui munte în care tatăl său îşi ţinea turma.
Şcoala primară o urmează în localitatea natală, iar studiile liceale la Liceul "Nicolae Bălcescu" din Universitatea din Bucureşti, la secţiile de matematică şi ştiinţe fizico-chimice. În timpul studenţiei împreună cu profesorul Mrazec face cercetări geologice şi petrologice în regiunea Dobrogei şi a Carpaţilor Meridionali. După ce işi termină cu un deosebit succes studiile universitare, pleacă pentru specializare în Austria şi apoi în Germania.Teza de doctorat (1900) tratând probleme de petrografie, este distinsă cu menţiunea "Magna cum laude" a Universităţii din Munchen.
În 1903 devine primul docent universitar din Romănia (în mineralogie) , în lucrarea sa tratănd o problemă care l-a preocupat mult în decursul activităţii sale - aceea a chihlimbarului romănesc.
Începănd din 1908 activează ca profesor de mineralogie şi geologie la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele iar când aceasta se transformă în Şcoală Politehnică îi este încredinţată catedra de mineralogie (1920).
În creaţia sa ştiinţifică se disting două direcţii principale: pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din ţara noastră.Un mare interes îl prezintă lucrările sale despre Munţii Parâng.
Gheorghe M. Murgoci a fost întemeietorul şcolii româneşti de pedologie, în 1909 prezentând prima schiţă de hartă agrologică a ţării la scara 1:2500000, unde repartiţia principalelor tipuri de sol apare cu o deosebită claritate. În 1923, când consacrarea lui Murgoci era universal recunoscută, Academia Română îl alege printre membrii săi corespondenţi, iar în 1924 a fost ales ca membru de onoare al Comitetului Asociaţiei Internaţionale a ştiinţei solului şi director al Hărţii pedologice a Europei.
Un an mai târziu însă, în 1925 moare, în plină putere a creaţiei, la numai 35 de ani, după ce a revăzut în ultimele sale excursii şi ţinuturile de obârşie şi de peregrinare ale familiei sale.
Lucrările sale, de o valoare recunoscută în lumea specialiştilor din ţară şi de peste hotare, au îmbogăţit patrimoniu ştiinţei româneşti şi universale.